Un nou studiu a descoperit că morțile prin zestre în India, deși încă alarmant de frecvente, și-au pierdut capacitatea de a stârni indignare publică sau dezbatere politică. În 2022, au fost 6.516 astfel de decese, față de 1.841 în 1988, dar furia colectivă care odinioară umplea străzile s-a stins.

Să luăm cazul lui Nikki Bhati, o tânără de 28 de ani dată foc de soțul ei în Greater Noida în august trecut. Crima ei a fost filmată și distribuită pe rețelele sociale, stârnind proteste scurte în Delhi înainte ca reacția să-și piardă avântul. Dr. Kriti Kapila, autoarea studiului și antropolog social la King's College London, observă că protestul politic este global problematic sub regimuri autoritare, inclusiv în India, unde disidența este controlată sau autocenzurată.

Zestrele sunt ilegale din 1961, dar cerințele persistă, iar femeile care nu pot livra se confruntă cu abuzuri, hărțuiri sau crimă. Reformele legale menite să desființeze ierarhiile de castă au transformat zestrea într-o „cerere extractivă” în care mirii cer un preț bazat pe castă, clasă, educație și profesie. Când familiile nu pot face față cerințelor tot mai mari, violența urmează.

Întrebarea urgentă a lui Kapila: de ce a încetat uciderea să genereze durere colectivă? În anii 1970 și 1980, protestele anti-zestre erau o mișcare feministă de masă. Dar pe măsură ce metoda crimei s-a schimbat – de la incendii „accidentale” în bucătărie cu parafină la împingerea mireselor spre sinucidere – indignarea publică s-a transformat în rușine privată. E greu să faci campanie împotriva cuiva care și-a oferit „darul morții”.

Studiul subliniază și avortul selectiv pe sexe ca o modalitate de a evita datoria viitoare a zestrei. Recensământul Indiei din 2001 a arătat un raport de sex infantil dezechilibrat – 927 fete la 1.000 de băieți la nivel național, și chiar 754 în părți din Punjab. Kapila observă că violența în cadrul familiilor împiedică în mod inerent mobilizarea publică. „Femeile vor găsi probabil alte moduri de a protesta”, spune ea, „dar e dificil să provoci normele sociale.”