Într-o mișcare care nu va surprinde pe absolut nimeni, telescopul spațial Hubble al NASA a îndreptat din nou lentila către ceva frumos și a lansat o imagine care ne face pe toți să ne simțim profund inadecvați în privința propriilor abilități fotografice. Ultimul subiect este NGC 3137, o galaxie spirală situată la 53 de milioane de ani-lumină distanță, în constelația Antlia – care în latină înseamnă „Pompa de Aer”, pentru că, aparent, astronomii au rămas fără figuri mitologice și au început să numească lucruri după electrocasnice.

NGC 3137 prezintă un interes deosebit pentru astronomi, deoarece călătorește prin spațiu împreună cu un grup de galaxii despre care se crede că este similar cu Grupul Local, grupul de galaxii care conține Calea Lactee. Gândiți-vă la el ca la un cartier cosmic care seamănă mult cu al nostru, doar că cu mai puține asociații de proprietari discutabile. Grupul NGC 3175 conține două galaxii spirale mari – NGC 3137 și NGC 3175 (pe care Hubble l-a observat și el, pentru că Hubble umblă mult) – plus o serie de galaxii pitice mai mici. Cercetătorii au găsit peste 500 de candidați de galaxii pitice în acest grup, deși încă nu sunt siguri câte sunt în total. Studiind acest grup de galaxii din apropiere, astronomii pot afla despre dinamica propriei noastre case galactice, ceea ce este mult mai ieftin decât să părăsim efectiv sistemul solar.

NGC 3137 este dezvăluită în detalii fantastice de Hubble, datorită observațiilor în șase benzi de culoare diferite. Centrul galaxiei, înconjurat de o rețea de nori fini și prăfuiți, găzduiește o gaură neagră estimată a fi de 60 de milioane de ori mai masivă decât Soarele. Adică 60 de milioane de mase solare stând acolo, fiind extrem de pretențioase din punct de vedere gravitațional. Galaxia este puternic înclinată din punctul nostru de vedere, oferind o perspectivă unică asupra structurii sale spirale libere și pufoase. Câteva stele din Calea Lactee care fac „photobomb” și o mână de galaxii de fundal mult mai îndepărtate completează imaginea, pentru că și în spațiu, cineva trebuie întotdeauna să strice poza.

Oricât de uimitoare ar fi fiecare dintre aceste caracteristici, roiurile stelare strălucitoare ale galaxiei fură spectacolul. Galaxia este presărată cu roiuri dense de stele albastre strălucitoare și nori de gaz roșu incandescent, care semnalează prezența stelelor tinere și fierbinți încă încapsulate în nebuloasele lor natale. Aceste roiuri stelare sunt exact ceea ce a atras privirea ageră a lui Hubble, cercetătorii folosind telescopul pentru a derula un program de observare (#17502; PI: D. Thilker) concentrat pe roiuri stelare din 55 de galaxii învecinate. Datele îi vor ajuta pe astronomi să identifice roiurile stelare și nebuloasele lor strălucitoare, oferind o modalitate de a măsura vârstele stelelor din galaxii precum NGC 3137. Este, în esență, un recensământ cosmic al caselor de odihnă, dar pentru stele.

Observațiile fac parte din programul PHANGS (Physics at High Angular Resolution in Nearby Galaxies)-HST, un efort mai amplu care combină date de la Hubble, telescopul spațial James Webb al NASA/ESA/CSA și Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA). Împreună, puternicele capacități optice și ultraviolete ale lui Hubble, ochii infraroșii sensibili ai lui Webb și rețeaua largă de antene radio a ALMA ne oferă o imagine de neegalat a formării stelelor în universul local. Pentru că un telescop nu este niciodată suficient când încerci să înțelegi de ce universul continuă să facă atât de multe stele.