Timp de decenii, dietele yo-yo au fost tratate ca echivalentul alimentar al lovirii repetate cu o tigaie în cap – presupuse a fi mai rele decât să rămâi gras. Dar un nou studiu major publicat în *The Lancet Diabetes & Endocrinology* sugerează că această teamă este la fel de fundamentată științific ca și credința că mâncatul după ora 20:00 transformă toate caloriile în regret pur.

Profesorii Faidon Magkos de la Universitatea din Copenhaga și Norbert Stefan de la Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD), Spitalul Universitar Tübingen și Helmholtz München au petrecut mult timp analizând o mulțime de studii care implică atât oameni, cât și animale, și au ajuns la o concluzie care nu va surprinde pe nimeni care a încercat vreodată să slăbească: dovezile că ciclarea greutății în sine provoacă daune permanente sunt, pentru a spune politicos, nu foarte convingătoare.

„Mulți oameni care se luptă cu greutatea sunt descurajați să încerce să slăbească de teamă că dietele yo-yo vor duce la pierderea masei musculare și vor deteriora cumva metabolismul”, spune Magkos. „Revizuirea noastră indică faptul că aceste temeri sunt în mare parte nefondate. În majoritatea cazurilor, beneficiile încercării de a slăbi depășesc clar riscurile teoretice ale ciclării greutății.”

Cercetătorii au examinat studii observaționale, studii clinice randomizate și studii pe animale, analizând modul în care ciclarea greutății afectează greutatea corporală, compoziția corpului, metabolismul și controlul glicemiei. Au descoperit că, odată ce iei în considerare condițiile de sănătate preexistente, îmbătrânirea și obezitatea generală, efectele presupuse dăunătoare ale ciclării greutății dispar în mare parte.

„Recâștigarea greutății readuce oamenii la riscul de bază – nu dincolo de el”, spune Magkos. „Există o diferență crucială între a pierde beneficii și a provoca daune.” Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu menții greutatea pierdută, dar nu vei ajunge într-o formă mai proastă decât dacă nu ai fi încercat deloc.

Revizuirea are, de asemenea, implicații pentru noua generație de medicamente anti-obezitate, inclusiv agoniștii GLP-1 și duali incretinici, care pot produce o pierdere semnificativă în greutate, dar duc adesea la recâștigare după oprire. Cercetătorii spun că această recâștigare nu ar trebui privită automat ca dăunătoare, deoarece chiar și o reducere temporară a greutății poate oferi în continuare beneficii importante pentru sănătate și poate îmbunătăți calitatea vieții.

„Ideea că ‘dietele yo-yo îți strică metabolismul’ nu este susținută de dovezi solide”, concluzionează Magkos și Stefan. „A încerca – și chiar a eșua – să slăbești nu este dăunător. Dar a renunța complet poate fi.”