Într-o mișcare care îi va dezamăgi cu siguranță pe fanii lui Bruce Willis, oamenii de știință au stabilit că cel mai util lucru pe care l-am putea face cu un asteroid nu este să-l aruncăm în aer, ci să-l transformăm într-un magazin de hardware cosmic pentru Marte. Un nou studiu al cercetătorilor de la EPFL din Elveția sugerează că minarea asteroizilor ar putea furniza metalele necesare pentru a construi o colonie marțiană, rezolvând potențial unul dintre cele mai mari coșmaruri logistice ale colonizării spațiului.

Să recunoaștem: transportul a tot de pe Pământ este un non-starter. Lansarea unei singure tone de marfă costă zeci de milioane de lire sterline, iar o călătorie spre Marte durează șase până la nouă luni, în funcție de alinierea planetelor. Asta înseamnă să comanzi o cheie nouă și să aștepți să ajungă cu vaporul lent dintr-o galaxie îndepărtată. Nu tocmai eficient.

Dar iată răsturnarea de situație: milioane de asteroizi plutesc pur și simplu acolo, iar unii dintre ei – așa-numiții asteroizi de tip M – sunt plini de fier, nichel și alte metale utile. Sunt practic bolovani spațiali uriași cu o comoară ascunsă. Întrebarea este dacă putem ajunge la ei, să extragem bunătățile și să le aducem înapoi pe Marte fără să ardem mai mult combustibil decât valorează metalele.

Echipa EPFL a rulat mii de simulări pe computer pentru a testa diverse lanțuri de aprovizionare, luând în considerare energia de călătorie, randamentul metalelor și consumul de combustibil. Rezultatele sunt prudent optimiste: unii asteroizi ar putea fi atinși cu tehnologia existentă a navelor spațiale, iar costurile energetice ar putea fi suficient de mici pentru a face întreaga afacere utilă.

Partea inteligentă implică utilizarea asteroizilor carbonați – cei care conțin carbon și gheață de apă – pentru a produce propulsor de rachetă în spațiu. Asta înseamnă că navele spațiale nu ar mai trebui să care combustibilul de întoarcere de pe Pământ, reducând semnificativ greutatea și costurile. E ca și cum ți-ai umple mașina la o benzinărie de pe autostradă în loc să cari un butoi de benzină în portbagaj.

Dar nu începe să-ți faci bagajele pentru centura de asteroizi încă. Studiul nu înseamnă că minarea este iminentă; suntem încă departe de a opera prima noastră mină spațială. Cu toate acestea, arată că problema logistică nu este de netrecut. Cu selecția potrivită a asteroizilor și puțină ingeniozitate, am putea crea o rețea de aprovizionare care să mențină o colonie marțiană aprovizionată cu materiale de construcție, totul datorită unor roci spațiale bine plasate.

Așadar, deși s-ar putea să nu ne luăm rămas-bun de la Pământ încă, visul de a deveni o specie multiplanetară a devenit puțin mai plauzibil. Și cine știe? Poate că într-o zi, expresia 'expediere și manipulare' se va aplica livrărilor interplanetare.