În ceea ce poate fi descris doar ca echivalentul tech al unui divorț de celebrități, Elon Musk și Sam Altman au petrecut ultimele trei săptămâni într-un tribunal federal din California, aerisind nemulțumiri care l-ar face pe un producător de reality TV să plângă de bucurie. În centrul acestei confruntări legale se află afirmația lui Musk că fostul său prieten și co-fondator „a furat o organizație de caritate” – mai exact, că Altman a mințit cu privire la angajamentul său față de statutul non-profit al OpenAI, înșelându-l pe Musk de o avere (recunosc, una mică după standardele lui Musk). Altman, desigur, neagă cu fervoarea cuiva care chiar, chiar nu vrea să dea înapoi miliardele sale.

Dar procesul a fost mult mai mult decât un simplu „el a spus, ea a spus”. O paradă de luminiți tech au urcat la bară pentru a-l contrazice pe cel mai bogat om din lume. Co-fondatorul OpenAI, Ilya Sutskever, fostul membru al consiliului de administrație, Tasha McCauley, și șeful Microsoft, Satya Nadella, au depus mărturie că nu auziseră niciodată de vreun angajament al lui Musk de a menține OpenAI non-profit. Nadella, a cărui companie a investit miliarde în OpenAI, a insistat că Microsoft a făcut „diligență extinsă” – ceea ce în limbaj corporatist înseamnă „am verificat literele mici și suntem bine”.

Credibilitatea lui Altman a avut și ea de suferit. Avocatul lui Musk, Steven Molo, a început interogatoriul cu o replică usturătoare: „Sunteți complet demn de încredere?” Răspunsul ezitant al lui Altman – „Cred că da” – nu a inspirat exact încredere. Jurații au auzit despre investițiile extinse ale lui Altman în start-up-uri private, inclusiv o participație de 1,5 miliarde de dolari în compania de energie nucleară Helion Energy, care nu a livrat încă niciun watt de energie. Pentru că nimic nu spune „demn de încredere” ca și cum ai paria pe o companie care ar putea la fel de bine să fie unicorni alimentați cu fuziune nucleară.

Procesul a prezentat și o distribuție de personaje pitorești. Judecătoarea Gonzalez Rogers a condus o navă strânsă, cu doar două pauze de 20 de minute pe zi și fără prânz – pentru că justiția nu așteaptă pe nimeni, nici măcar sandvișul tău. Ea a glumit și despre problemele audio: „Ce să vă spun? Suntem finanțați de guvernul federal.” Artista de schițe Vicki Behringer a capturat drama în acuarelă, pentru că aparent streamingul video este prea high-tech pentru un proces despre AI.

Drama personală a ocupat și ea un loc central. Musk s-a agitat când a fost întrebat despre relația sa cu executiva Neuralink, Shivon Zilis, care este mama a patru dintre copiii săi. Ea a depus mărturie că Musk i-a oferit sperma sa după ce a observat că nu avea copii – nu exact o conversație tipică de consiliu de administrație. Zilis s-a descris pe sine ca „șoptitoarea lui Elon” în texte, dar la bară a sunat aproape robotic, ceea ce este fie ironic, fie foarte în ton cu brandul.

Pentru cei din afară, procesul a oferit un curs intensiv în dinamica puterii din Silicon Valley. Vrei să subevaluezi co-fondatorii? Dă-le Tesla gratuite (se presupune, asta era Elon). Vrei loialitate? Plătește-ți partenerul strategic pe lângă (se presupune, asta era Sam). Mesajele text au dezvăluit răspunsul frenetic al lui Altman la înlăturarea sa din 2023, întrebând un coleg: „Încă nu mă vrei?” Același coleg l-a descris pe înlocuitorul său drept „tipul ăla rando de la Twitch” – referindu-se la șeful Twitch, Emmett Shear. Pentru că atunci când valorezi miliarde, toți ceilalți sunt doar zgomot de fundal.

În cele din urmă, jurații s-au retras acum pentru a decide dacă afirmația lui Musk are merit, judecătoarea Rogers având ultimul cuvânt. Dar indiferent de verdict, un lucru este clar: acești doi oameni controlează tehnologie care afectează miliarde de vieți și se ciondănesc ca niște copii pentru cine primește bucata mai mare de plăcintă. Vă vom ține la curent, dar nu vă țineți respirația – justiția, ca și o schiță bună de tribunal, ia timp.