Suprafața oceanului s-a hotărât aparent că recordul de anul trecut nu a fost suficient de „record”, atingând un nou maxim pentru luna iunie care i-a făcut pe oamenii de știință să caute prin dicționar sinonime proaspete pentru „îngrijorat”. Pe 21 iunie, temperaturile din afara regiunilor polare au depășit maximele deja extraordinare observate în aceeași perioadă în 2023 și 2024, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice. Monitorul climatic finanțat de UE a avertizat că acest nou vârf va aduce probabil „consecințe asupra tiparelor meteorologice, climei globale și ecosistemelor marine” – ceea ce în limbaj științific înseamnă „lucrurile urmează să devină ciudate”. Momentul este totul, iar acest record sosește exact când un eveniment El Niño – prognozat a fi cel mai puternic din ultimele decenii – își intră în rol.

Când recordul anterior pentru iunie a fost stabilit în 2023, oamenii de știință au descris tendințele drept „îngrijorătoare”, „terifiante” și „nebunești” – termeni rar întâlniți în lucrările evaluate de colegi, dar care transmit cu acuratețe starea de spirit. Acel record a prefigurat un val de căldură global devastator, inundații și furtuni. Acum, recordul din 2023 a fost depășit, iar o mare parte a lumii vede din nou temperaturi în creștere în mod alarmant. Luna trecută, Marea Britanie și multe țări europene s-au înăbușit sub noi recorduri de căldură, în timp ce Antarctica – da, Antarctica – a experimentat condiții de iarnă neobișnuit de blânde. Pentru că de ce ar rata calotele de gheață distracția?

În timp ce temperaturile terestre primesc cea mai mare atenție, oceanele oferă o imagine mai completă a cât de grav încălzirea cauzată de om dezechilibrează clima. Temperaturile de suprafață sunt influențate de radiația solară, curenții de apă și acumularea de căldură în adâncuri. Oceanele absorb peste 90% din energia în exces din sistemul Pământului, provenită în principal din arderea combustibililor fosili precum petrolul, cărbunele și gazul. Acest dezechilibru energetic a atins un record de 23 de zettajouli anul trecut – mai mult decât dublul mediei ultimelor două decenii. Pentru context, un zettajoule este un miliard de trilioane de jouli, iar 23 dintre ei reprezintă o mulțime de jouli.

Ca urmare, oceanele se încălzesc într-un ritm accelerat. În 2020, căldura adăugată oceanelor era echivalentă cu aproximativ cinci bombe Hiroshima pe secundă. Anul trecut, era mai aproape de 11 explozii Hiroshima pe secundă. Secretarul General al ONU, António Guterres, a avertizat că „Pământul este împins dincolo de limitele sale” – ceea ce în limbaj diplomatic înseamnă „suntem în necaz”. Oamenii de știință precizează că este prea devreme pentru a spune dacă această încălzire a suprafeței mării este temporară sau se va agrava, deoarece vârfurile anuale apar de obicei în iulie și august. Dar Carlo Buontempo, directorul Copernicus la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a avertizat că ar putea indica începutul unei noi faze, ducând din nou în teritoriu necunoscut. „Cu temperaturile oceanelor la aceste niveluri și El Niño la orizont, este probabil să vedem mai multe recorduri de temperatură căzând în lunile următoare”, a spus el. Copernicus, apropo, face parte din programul spațial al UE – pentru că, aparent, priveliștea de pe orbită nu este suficient de liniștitoare.