Îți amintești când ai mâncat un sandviș cu adevărat bun și știai exact de unde l-ai cumpărat? Poate că intestinul tău a luat notițe. Noi cercetări de la Universitatea din California de Sud sugerează că sistemul digestiv joacă un rol în formarea amintirilor, mai ales când e vorba de mâncare.

Studiul, condus de Scott Kanoski, profesor de științe biologice la USC Dornsife și publicat în Nature Communications, s-a concentrat asupra nervului vag – principala autostradă de comunicare dintre intestin și creier. Deja cunoscut pentru reglarea digestiei și a apetitului, nervul vag pare acum să transporte și informații care ajută creierul să stocheze amintiri.

În experimente cu șobolani, cercetătorii au descoperit că mâncarea bogată în nutrienți crește eliberarea de acetilcolină în neuronii conectați la hipocamp, o regiune cerebrală centrală pentru învățare și memorie. Această creștere depindea de mesajele trimise din intestin prin nervul vag. Când cercetătorii au întrerupt această comunicare, nivelurile de acetilcolină nu au mai crescut după masă, iar șobolanii s-au descurcat mai greu la testele de memorie.

Important este că sistemul de memorie al creierului a răspuns la conținutul nutrițional real, nu doar la gust. Șobolanii care au consumat zahăr sau grăsimi au arătat o activitate cerebrală puternică legată de memorie, în timp ce cei cărora li s-au dat lichide dulci cu puține calorii nu au prezentat același efect. „Credem că mecanismul a evoluat probabil pentru a ajuta animalele să rețină informații vitale despre sursele de hrană”, spune primul autor al studiului, Logan Lauer, doctorand în laboratorul lui Kanoski. Intestinul spune, în esență, creierului: „Această masă a oferit nutrienți valoroși, așa că amintește-ți unde și cum ai obținut-o.”

Cu toate acestea, există o întorsătură: expunerea frecventă la diete bogate în grăsimi și zahăr a avut efectul opus în timp. Șobolanii care au mâncat diete nesănătoase la începutul vieții au arătat ulterior o comunicare intestin-hipocamp mai slabă, chiar și după ce s-au întors la o alimentație mai sănătoasă. Performanța lor de memorie a avut de suferit, sugerând că consumul prelungit de junk food poate deteriora tocmai sistemul care ne ajută să ne amintim unde să-l găsim.

Descoperirile au implicații pentru sănătatea umană, deoarece obezitatea și alimentația precară sunt legate de declinul cognitiv. În plus, perturbarea semnalizării acetilcolinei în hipocamp este un semn precoce al bolii Alzheimer. „Dezvăluind că acest sistem este stimulat de semnalele intestinale prin nervul vag, noi ținte terapeutice ar putea valorifica aceste informații pentru a explora abordări bazate pe nervul vag”, spune Kanoski.

Cercetătorii avertizează că sunt necesare mai multe studii pentru a confirma că același proces are loc la oameni. Deocamdată, studiul se adaugă dovezilor tot mai numeroase că intestinul și creierul sunt într-o conversație constantă, surprinzător de sofisticată.