O echipă internațională condusă de Universitatea din Berna a găsit dovezi că o singură coliziune cu un asteroid ar fi putut remodela dramatic Deimos, cea mai mică dintre cele două luni ale lui Marte. Combinând simulări computerizate detaliate cu imagini recente de la sonda Hera a ESA, cercetătorii au concluzionat că un singur impact ar putea explica atât marea depresiune sudică a lunii, cât și suprafața sa neobișnuit de netedă și prăfuită.

Cercetarea este primul studiu științific care încorporează observațiile colectate în timpul zborului lui Hera peste Deimos. Descoperirile ar putea ajuta, de asemenea, la ghidarea misiunilor viitoare, inclusiv misiunea Martian Moons eXploration (MMX) a Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială (JAXA).

Deimos este cea mai mică și mai îndepărtată dintre cele două luni ale lui Marte. Are o formă aproximativ ovală și o depresiune proeminentă lângă polul sud. Suprafața sa arată, de asemenea, izbitor de diferită de cea a lui Phobos, cealaltă lună a lui Marte.

În timp ce Phobos este puternic marcat de cratere, Deimos pare mai neted, deoarece o mare parte din suprafața sa este acoperită de praf liber și resturi stâncoase cunoscute sub numele de regolit. Navele spațiale au fotografiat luna cu detalii tot mai mari de-a lungul mai multor decenii, dar oamenii de știință nu au fost siguri ce a creat fie depresiunea sudică, fie stratul larg răspândit de resturi.

Un nou studiu condus de Dr. Sabina Raducan a investigat dacă cele două caracteristici ar putea avea aceeași origine. Colaborarea internațională a inclus cercetători de la Observatorul din Côte d'Azur, Universitatea din Arizona și Universitatea din Tokyo, printre alte instituții.

Raducan a lucrat în Divizia de Cercetare Spațială și Științe Planetare (WP) la Institutul de Fizică al Universității din Berna până în octombrie 2025. Acum este manager de program științific la Institutul Internațional de Științe Spațiale și cercetător senior la Vrije Universiteit Brussel.

Folosind simulări de înaltă rezoluție produse cu codul "Bern Smoothed Particle Hydrodynamics (SPH)", echipa a descoperit că depresiunea distinctivă de lângă polul sud a fost cel mai probabil produsă de un singur impact de asteroid care a fost puternic, dar nu suficient de puternic pentru a distruge Deimos. Conform simulărilor, aceeași coliziune ar fi putut genera și regolitul care acum acoperă o mare parte a lunii.

Cercetarea, publicată în Nature Astronomy, este prima publicație științifică care folosește observațiile adunate când sonda Hera a ESA a zburat pe lângă Deimos. Hera călătorește în prezent către destinația sa principală, luna asteroidului Dimorphos.

Pentru a reconstitui ce s-ar fi putut întâmpla, oamenii de știință au folosit codul Bern SPH, care a fost dezvoltat la Universitatea din Berna de aproximativ două decenii. Software-ul este conceput pentru a modela coliziuni care implică asteroizi, comete și planete.

În simulări, obiectele care se ciocnesc sunt reprezentate de milioane de particule individuale. Cercetătorii pot ajusta factori precum gravitația, densitatea și rezistența materialului pentru a vedea cum se desfășoară diferite tipuri de impact.

Universitatea din Berna are o experiență extinsă în modelarea numerică a impacturilor. Aceeași abordare a fost folosită anterior pentru a simula nava spațială DART a NASA care s-a prăbușit în Dimorphos.

"Codul rulează pe un cluster de calcul de înaltă performanță aici, la Universitatea din Berna, și este unul dintre puținele coduri capabile să efectueze acest tip de simulare", explică liderul studiului, Sabina Raducan, care este și co-președinte al Grupului de Lucru pentru Fizica Impactului Hera pentru misiunea Hera a ESA.

Cercetătorii au testat multe scenarii posibile, schimbând dimensiunea, viteza și unghiul de impact al impactorului, variind și ipotezele despre structura internă a lui Deimos.

"Am efectuat aproximativ o sută de simulări -- fiecare a durat aproximativ o săptămână."

Apoi au comparat rezultatele cu datele observaționale colectate de sonda spațială a ESA.

Misiunea principală a lui Hera este să examineze îndeaproape ce s-a întâmplat când nava spațială DART a NASA a lovit Dimorphos. Aceste observații sunt menite să ajute cercetătorii să evalueze devierea asteroizilor ca o metodă potențială de a apăra Pământul împotriva impacturilor de asteroizi.

În martie 2025, Hera a