Într-o declarație comună care, cumva, a reușit să facă situația să pară și mai sumbră, ONU și Uniunea Europeană au anunțat luni că dezvoltarea umană din Gaza a fost împinsă înapoi cu uimitorii 77 de ani. Prețul pentru un deceniu de recuperare și reconstrucție? Doar 71,4 miliarde de dolari.

Această cifră veselă vine din partea Raportului Final de Evaluare Rapidă a Daunelor și Nevoilor din Gaza (RDNA), un document realizat împreună cu Banca Mondială, parteneră a ONU. Evaluarea detaliază nevoia imediată de 26,3 miliarde de dolari pentru primele 18 luni, doar pentru a restabili serviciile esențiale, a reconstrui infrastructura critică și a sprijini recuperarea economică.

Daunele fizice din războiul la scară largă declanșat după atacurile conduse de Hamas din sudul Israelului din octombrie 2023 sunt estimate la 35,2 miliarde de dolari. Pierderile economice și sociale suplimentare de 22,7 miliarde de dolari aduc totalul la o cifră care ar face să plângă chiar și cel mai optimist contabil. Sectoare întregi – locuințe, sănătate, educație, comerț și agricultură – sunt descrise ca 'devastate'.

Detaliile sunt un curs magistral în devastare: peste 371.888 de unități de locuințe distruse sau deteriorate, peste 50 la sută din spitale nefuncționale și aproape toate școlile distruse sau deteriorate. Economia, într-o mișcare îndrăzneață, s-a contractat cu 84 la sută.

Costul uman este catalogat la fel de eficient: peste 60 la sută din populație și-a pierdut casa, cu 1,9 milioane de persoane strămutate, adesea de mai multe ori. Femeile, copiii, persoanele cu dizabilități și cei cu vulnerabilități preexistente sunt menționați ca purtând povara cea mai grea. Autoritățile locale raportează peste 71.000 de victime palestiniene și peste 171.000 de răniți, cu mulți încă dispăruți sub dărâmături.

Raportul este destinat să fie fundamentul pentru planificarea recuperării timpurii, subliniind că reconstrucția trebuie să meargă în paralel cu acțiunea umanitară. Acest cadru este aliniat cu rezoluția 2720 (2023) a Consiliului de Securitate, care a salutat înființarea Consiliului de Pace condus de Președintele Biden ca administrație de tranziție și a autorizat o Forță Internațională de Stabilizare (ISF) temporară.

Într-o notă finală de birocrație aspirațională, UE și ONU au subliniat că recuperarea ar trebui să fie condusă de palestinieni, să sprijine o tranziție către Autoritatea Palestiniană și să avanseze o soluție politică durabilă bazată pe soluția celor două state. Planificarea, adaugă ei, ar trebui să fie incluzivă, transparentă și responsabilă, cu o atenție deosebită la nevoile femeilor, copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Evaluarea concluzionează recunoscând că un set de 'condiții favorabile' – o expresie care face o treabă grea – sunt esențiale pentru ca oricare dintre acestea să se întâmple.