Un cadru global pentru justiția reparatorie a fost adoptat la o conferință în Ghana săptămâna aceasta, oferind rezoluției de referință a ONU privind traficul de africani înrobiți agenda detaliată pe care o aștepta.

Documentul în 18 puncte, finalizat vineri la un hotel din Accra, se angajează la compensații echitabile pentru africani și persoanele de origine africană afectate de înrobire, colonialism, genocid și apartheid. De asemenea, solicită returnarea bunurilor culturale jefuite, a rămășițelor umane și a arhivelor, plus o reducere serioasă a datoriilor pentru a aborda mahmureala economică persistentă după secole de exploatare.

„Recunoaștem și onorăm eforturile extinse întreprinse de-a lungul generațiilor”, au declarat participanții, menționând pe toată lumea, de la guvernele africane la partenerii societății civile de pe continente. Documentul se angajează la „dialog transparent, constructiv și de bună-credință” – ceea ce în cod diplomatic înseamnă „de data asta chiar vom încerca”.

Ruth Ogbewekon, coordonatoare de proiect la Uniunea Panafricană a Avocaților, a spus că procesul de redactare a vizat în primul rând incluziunea, menționând că reprezentanți din Africa, diaspora și aliați non-africani au fost consultați săptămâni întregi. „În cele din urmă, a fost un proces în care oamenii au vrut să fie auziți”, a spus ea, adăugând că Accra a oferit acea platformă.

Conferința de trei zile, numită Următorii Pași, a dat naștere și la trei paneluri globale: un panel consultativ pentru justiție reparatorie, un panel de experți pentru restituire culturală și un panel juridic pentru justiție reparatorie. Președintele Ghanei, John Mahama, care este și Campionul Uniunii Africane pentru Reparații, a spus că aceste paneluri nu sunt menite să înlocuiască guvernele, ci să ofere „sprijin intelectual, tehnic și politic” pe măsură ce lumea trece de la recunoaștere la implementare.

Panelul consultativ are o componență de greutate: Mahama, premierul Barbadei Mia Mottley și președinții din Liberia, Namibia și Senegal. Mottley a anunțat o revizuire a planului de reparații în 10 puncte al Caricom pentru a evidenția impactul sclaviei asupra fetelor și femeilor, îndemnând la o acțiune globală unită.

„Să nu pornim în călătorii separate”, a spus Mottley. „Acolo unde se perpetuează daune, repararea este întotdeauna, întotdeauna necesară.”

Conferința a atras lideri din peste 80 de țări, plus istorici, cercetători și experți juridici. Are loc la trei luni după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție condusă de Ghana care recunoaște comerțul transatlantic cu sclavi drept cea mai gravă crimă împotriva umanității – o rezoluție care solicită „dialog incluziv, de bună-credință” și returnarea promptă a proprietăților furate.

Evenimentele de joi au inclus proiecții de documentare, o piesă de teatru și un spectacol muzical, pentru că nimic nu spune „justiție reparatorie” ca un spectacol bun. Mahama, în discursul său principal, a spus că rezoluția oferă o bază pentru o acțiune „mai semnificativă” și a îndemnat la parteneriat global, menționând planul Caricom ca punct de plecare.

„Crima pe care încercăm să o abordăm a fost transcontinentală în amploarea sa”, a spus Mahama. „Consecințele sale rămân transcontinentale în impactul lor, iar căutarea dreptății trebuie, așadar, să fie transcontinentală în ambiția sa.”

Președintele Liberiei, Joseph Boakai Sr., a avertizat ca conferința să nu devină doar o altă notă de subsol: „Să nu fim amintiți ca o altă conferință sau o altă rezoluție care agită conștiințele pentru scurt timp înainte de a dispărea în istorie.”

Evenimentele de vineri includ o ceremonie la Castelul Osu, o fortăreață daneză din secolul al XVII-lea care a fost un hub pentru comerțul cu sclavi, pentru a onora Juneteenth. Pentru că nimic nu spune „ispășire pentru istorie” ca o ceremonie la locul crimei.