Creșterea economică a Chinei a luat-o la vale între aprilie și iunie, ratându-și ținta deja modestă, pe măsură ce cererea internă slabă și impactul războiului din Iran asupra prețurilor petrolului au dat la o parte performanța exporturilor, altfel impresionantă.

Cifrele oficiale ale PIB-ului arată că a doua economie a lumii a crescut cu doar 4,3% în al doilea trimestru - sub ținta anuală a Beijingului și în scădere de la 5% în primul trimestru. Aceasta este cea mai mică expansiune trimestrială de la sfârșitul anului 2022, când China încă se scutura de restricțiile stricte Covid-19.

Anunțul vine la o zi după ce datele au arătat că exporturile Chinei au sărit cu 27% în iunie față de anul trecut, sugerând că țara se descurcă bine vânzând lucruri în străinătate - problema este partea de cumpărare acasă.

În martie, China și-a redus ținta de creștere la 4,5%-5%, cea mai scăzută din 1991, ceea ce, spun analiștii, oferă oficialilor mai mult spațiu de manevră. Biroul Național de Statistică a citat „mai mulți factori de instabilitate și incertitudine externă” și a notat un dezechilibru între oferta puternică și cererea slabă.

Date separate au evidențiat provocări continue: o scădere prelungită a pieței imobiliare și cheltuielile slabe ale consumatorilor. Prețurile caselor noi au scăzut din nou în iunie, deși scăderea de 0,1% a fost ușor mai puțin gravă decât în mai. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 1% în iunie, o îmbunătățire binevenită față de declinul de 0,6% din mai.

Pe partea bună, exporturile de tehnologie ale Chinei au primit un impuls din cauza foamei globale de semiconductori pentru a alimenta centrele de date AI, iar exporturile de vehicule electrice au crescut vertiginos, cu exporturile lunare de mașini depășind un milion pentru prima dată. Deci, măcar roboții și mașinile electrice își fac datoria.